Nou-născutul meu doarme prea mult?

În primele patru săptămâni de viață, nou-născuții dorm de obicei 14 până la 18 ore pe zi, iar în a doua lună de viață 14 până la 17 ore. Asta înseamnă mai mult de jumătate din zi, iar la unii bebeluși chiar trei sferturi. Nu există un număr fix de ore de la care somnul devine „prea mult”. Intervalele sunt atât de largi pentru că bebelușii sunt diferiți: unii dorm mai mult, alții mai puțin, și ambele variante pot fi perfect sănătoase. Există însă o limită firească: foamea. În primele săptămâni, cele opt sau mai multe mese pe zi cer timp, iar un bebeluș care doarme aproape non-stop cu greu ajunge la ele.

Acest somn nu vine legat. Nou-născuții dorm în reprize de aproximativ 30 de minute până la 3 ore, răspândite pe tot parcursul zilei și nopții, și se trezesc la câteva ore ca să mănânce. Încă nu fac diferența între zi și noapte. Un ritm clar somn–veghe apare de obicei abia după a doua lună de viață. Până atunci, somnul bebelușului tău este ghidat mai ales de un singur ritm: următoarea senzație de foame.

În plus, perioadele de veghe sunt la început foarte scurte. În primele zile, un bebeluș rezistă treaz doar aproximativ 35 până la 75 de minute legate, iar pe la opt săptămâni, de obicei 60 până la 90 de minute. În acest timp scurt trebuie să încapă multe.

Un exemplu din viața de zi cu zi: Bebelușul tău are două săptămâni și se trezește să mănânce. Alăptarea durează jumătate de oră, apoi îl schimbi, scoate aerul, îi pui un body curat. După trei sferturi de oră cască deja din nou. Cu adevărat treaz și atent a fost, poate, doar zece minute. Așa trece toată ziua, iar seara ai impresia că bebelușul tău a făcut doar să doarmă. La această vârstă, este perfect în regulă.

Și somnul în sine este adesea foarte activ la nou-născuți. Aproximativ jumătate din timpul lor de somn este petrecut în somn ușor, activ: ochii se mișcă sub pleoape, mâinile și picioarele tresar, gura face mici mișcări, iar respirația se accelerează din când în când. E util să știi asta, fiindcă tocmai din această fază îți poți trezi cel mai ușor bebelușul. Mai jos îți explicăm cum.

Dacă bebelușul tău doarme prea mult nu îți spune ceasul. Un bebeluș care doarme 18 ore, dar mănâncă bine, udă scutecele și ia în greutate, este pur și simplu un mare dormitor. În schimb, unul care doarme doar 15 ore, dar abia mănâncă, are nevoie de atenția ta. Aceste cinci întrebări te ajută să faci diferența:

1. 1

   Primește suficiente mese? Prima zi de viață este un caz aparte: după prima masă, mulți bebeluși dorm câteva ore adânc și, în total, mănâncă mai rar în acea zi, adesea doar de cinci-șase ori. Din a doua zi, cei mai mulți bebeluși mănâncă de cel puțin opt ori în 24 de ore, adesea de zece până la douăsprezece ori. Bebelușii alăptați mănâncă în prima lună, de obicei, la fiecare 1½–3 ore, iar cei hrăniți cu biberonul, de regulă, la fiecare 2–4 ore. În luna a doua, la mulți bebeluși numărul meselor scade puțin, adesea la șase până la nouă pe zi; însă mulți bebeluși alăptați continuă să mănânce de opt ori sau mai des. Mai puține mese decât înainte sunt în regulă doar dacă scutecele și creșterea în greutate sunt în regulă.

2. 2

   Mănâncă cu adevărat — sau doar suge de confort? La sân, îți dai seama că bea cu adevărat după ritm: după câteva supturi rapide la început, suptul devine lent și regulat. Gura se deschide larg, face o mică pauză, se închide, iar tu auzi sau vezi cum înghite. La final, bebelușul se desprinde de obicei singur, pumnișorii i se deschid și pare relaxat. La biberon, vezi că laptele scade.

3. 3

   Scutecele sunt suficient de pline? Scutecele ude și pline sunt cel mai sigur indiciu pe care îl poți verifica singură acasă. Câte ar trebui să fie în fiecare zi, găsești în secțiunea următoare.

4. 4

   Ia în greutate? În primele zile, aproape toți bebelușii pierd puțin în greutate; tipic este până la aproximativ 7 %, iar punctul cel mai jos este de obicei între a doua și a patra zi. După o operație cezariană, bebelușii pierd adesea ceva mai mult și încep să recupereze puțin mai târziu. Dacă bebelușul tău a pierdut mai mult de aproximativ 7 %, cere la medicul de familie sau la un consultant în alăptare să observe o masă: se atașează bine la sân, ajunge suficient lapte? De la aproximativ 10 % în sus, e nevoie de o evaluare medicală ca să se stabilească dacă trebuie completat — nu aștepta pur și simplu dacă sunt 8 sau 9 %. De cele mai multe ori, greutatea de la naștere este recuperată în 10 până la 14 zile. Dacă bebelușul continuă să scadă în greutate după ziua a cincea sau pe la două săptămâni încă nu și-a recăpătat greutatea de la naștere, cere un consult medical. Bebelușul este cântărit, printre altele, la controlul de la externarea din maternitate și la cel de la 1 lună.

5. 5

   Cum este când e treaz? Un nou-născut sănătos este, în perioadele lui de veghe, scurt timp, dar cu adevărat treaz. Deschide ochii, se uită la tine, reacționează la vocea ta, dă energic din picioare și protestează tare când ceva nu îi convine. Are tonus și culoarea obișnuită a pielii.

Dacă poți răspunde cu da la toate cele cinci întrebări, bebelușul tău poate dormi cât vrea. Cu o singură excepție în primele săptămâni, despre care vorbim imediat.

Nu poți vedea cât bea bebelușul tău la sân. Totuși, scutecele îți arată dacă ajunge suficient lapte. Ca reper pentru scutecele ude în 24 de ore:

• Ziua 1: 1–2 scutece ude

• Ziua 2: 2–3

• Ziua 3: 3–4

• Ziua 4: 4–5

• Din jurul zilei 5: cel puțin 6 scutece ude grele, adesea 6–8

Ce înseamnă „greu” nu e chiar atât de ușor de simțit la scutecele moderne, care absorb bine umezeala. Te ajută o comparație simplă: toarnă 2 până la 4 linguri de apă (aprox. 30–60 ml) într-un scutec curat și ridică-l. Cam așa se simte un scutec cu adevărat ud după ziua a cincea.

Urina ar trebui să fie deschisă la culoare, aproape incoloră până la galben-pal. În primele zile de viață pot apărea pete roșiatice-portocalii în scutec, așa-numita „pudră de cărămidă”. Sunt cristale din urină foarte concentrată și, cât timp numărul scutecelor ude este în regulă, sunt normale în aceste prime zile. Dacă după ziua a patra sau a cincea mai vezi în continuare „pudră de cărămidă” ori urina este galben închis, probabil bebelușul are nevoie de mai mult lapte. Dacă în rest este vioi și are suficiente scutece ude, oferă-i mai des sânul sau biberonul și discută cu medicul de familie chiar în aceeași zi. Dacă, pe lângă asta, are puține scutece ude, este somnoros sau mănâncă slab, cere imediat ajutor medical.

Și scaunul spune multe. În primele una-două zile apare meconiul negru-verzui și lipicios. În jurul zilei a treia sau a patra, scaunul devine maro-verzui și mai moale, iar până pe la ziua a cincea, galben muștar. Din jurul zilei a patra și în primele aproximativ șase săptămâni, bebelușii alăptați au cel puțin două, de cele mai multe ori trei sau mai multe scaune moi, galbene, pe zi, fiecare cam de mărimea unei monede (aprox. 2,5 cm) sau mai mare. Bebelușii hrăniți cu biberonul au scaun mai rar, de obicei o dată până la de patru ori pe zi. Dacă scaunul rămâne închis la culoare și după ziua a cincea, este un semn că ajunge prea puțin lapte: atunci oferă mai des sânul sau biberonul și mergi în aceeași zi să fie cântărit la medicul de familie. După aproximativ șase săptămâni, bebelușii alăptați au adesea scaun mai rar, uneori doar o dată la câteva zile. Atât timp cât bebelușul mănâncă bine, are suficiente scutece ude, ia în greutate și scaunul este moale, este normal.

Important: Dacă scaunul este deschis la culoare, gri, albicios sau ca lutul, sună imediat la medicul de familie. Dacă poți, fă o poză scaunului ca să o arăți medicului. Un scaun palid poate indica o afecțiune a căilor biliare, care trebuie tratată devreme.

La trei dimineața, aproape nimeni nu mai ține socoteala perfect. Poți lăsa o foaie lângă masa de înfășat sau poți nota mesele și scutecele printr-o simplă atingere într-o aplicație precum Moonsleep. Așa, dimineața nu trebuie să îți storci memoria, ci doar să verifici.

În primele zile și săptămâni există o excepție importantă de la „lasă-l să doarmă”: cât timp bebelușul tău nu și-a recăpătat greutatea de la naștere și nu este clar că ia bine în greutate, nu ar trebui să treacă mai mult de aproximativ patru ore între două mese, nici ziua, nici noaptea. Dacă până atunci nu dă niciun semn, îl trezești blând și îi oferi sânul sau biberonul. Asta este valabil atât pentru bebelușii alăptați, cât și pentru cei hrăniți cu biberonul. Important: cele patru ore sunt limita maximă pentru o singură pauză mai lungă, de exemplu o dată în timpul nopții, nu intervalul obișnuit. Ca bebelușul să ajungă la cel puțin opt mese, de regulă trebuie să mănânce cel târziu cam la fiecare trei ore, iar cei alăptați adesea la fiecare două-trei ore.

De obicei, intervalul se măsoară de la începutul unei mese până la începutul următoarei. Dacă bebelușul a început să mănânce la ora 22:00, următoarea masă ar trebui să fie cel târziu în jurul orei 2:00.

De ce este această limită atât de importantă: în primele săptămâni se reglează producția de lapte, iar ea depinde de cât de des mănâncă bebelușul. Iar un bebeluș care primește prea puțin, de multe ori nu devine mai zgomotos, ci mai liniștit: își economisește energia, doarme mai mult și dă și mai rar semne. Așa, un bebeluș „ușor de îngrijit” se poate transforma pe nesimțite într-un bebeluș care mănâncă prea puțin.

Sunt deosebit de somnoroși bebelușii după o naștere grea, dacă în timpul nașterii ai primit calmante, în caz de icter sau dacă s-au născut prematur. Iar bebelușii somnoroși de multe ori nu plâng după lapte. De aceea, fii atentă la semnele discrete de foame, chiar și în somnul ușor: își linge buzele, caută cu gurița, își duce mâinile la gură. Plânsul este un semn tardiv de foame. Dacă bebelușul doarme aproape de tine, vei observa mai ușor aceste semnale.

Când nu mai trebuie să-l trezești noaptea: Dacă bebelușul tău și-a recăpătat greutatea de la naștere și ia bine în greutate, îl poți lăsa să doarmă noaptea, chiar dacă uneori rezistă mai mult. La mulți bebeluși, asta se întâmplă după aproximativ două săptămâni. Poți ști sigur doar după ce a fost cântărit cândva între ziua a zecea și a paisprezecea de viață. Controlul de rutină poate fi adesea înainte de acest interval; de aceea, întreabă la medicul de familie despre o programare pentru cântărire, dacă următorul control este încă departe. Medicul de familie care te vizitează la 1 lună îl poate cântări atunci.

Și după aceea, e bine să ții cont de numărul total. Important este ca, privit pe 24 de ore, bebelușul să mănânce suficient. Dacă, în total, mesele și scutecele ude devin clar mai puține decât înainte, discută cu cabinetul.

Mulți nou-născuți se îngălbenesc puțin în primele zile. Ficatul lor are nevoie de câteva zile până să poată elimina constant bilirubina, pigmentul galben. Culoarea gălbuie apare de obicei între a doua și a patra zi de viață, atinge cel mai adesea un vârf între a treia și a cincea zi, la prematuri adesea chiar mai târziu, iar după aproximativ două săptămâni, de regulă, dispare. Multe familii sunt deja acasă atunci: de aceea, în aceste zile, uită-te zilnic la pielea bebelușului tău la lumina zilei. La bebelușii alăptați, o ușoară nuanță gălbuie durează uneori mai mult. În marea majoritate a cazurilor, totul este inofensiv. Totuși, e bine să știi un lucru: icterul îi poate face pe bebeluși somnoroși și mai puțin dornici să mănânce.

Așa se poate crea un cerc vicios. Dacă bebelușul mănâncă puțin, icterul tinde să se accentueze, iar un bebeluș mai galben devine și mai obosit. De aceea, în icter contează mai ales un lucru: mese frecvente, de 8–12 ori în 24 de ore. Dacă bebelușul tău este prea somnoros ca să dea singur semne, îl trezești: ca să ajungă la cel puțin opt mese, asta înseamnă cam la fiecare trei ore, calculate de la începutul ultimei mese. Dacă maternitatea sau medicul de familie ți-au recomandat un alt ritm, urmează-l pe acela.

Așa verifici culoarea pielii: Uită-te la bebeluș la lumina zilei, nu sub o lumină caldă de lampă. Apasă scurt și delicat cu un deget pe frunte sau pe nas și dă drumul. Dacă locul pare pentru o clipă gălbui în loc să fie pur și simplu mai deschis, este un indiciu de icter. Uită-te și la albul ochilor, precum și în gură, de exemplu sub limbă sau pe interiorul obrajilor. Mai ales la pielea închisă la culoare, nuanța gălbuie se vede adesea mai ușor acolo decât pe piele. Colorarea galbenă începe de obicei la față și, pe măsură ce valorile cresc, coboară spre piept și burtă, apoi spre brațe și picioare.

Du-ți imediat bebelușul la UPU pediatrie, dacă

• se îngălbenește deja în primele 24 de ore de viață — dacă încă ești în maternitate, anunță imediat personalul,

• bebelușul tău galben este mai somnoros decât de obicei, se trezește greu sau nu vrea să mănânce.

Dacă aproape că nu se lasă trezit sau deloc ori pare moale, fără tonus, sună imediat la 112.

Sună imediat la medicul de familie — în afara programului, la centrul de permanență (dacă există în zona ta) sau la UPU pediatrie — dacă:

• colorația galbenă se accentuează sau ajunge pe burtă, brațe ori picioare,

• scaunul devine deschis la culoare ori albicios sau urina închisă la culoare pătează scutecul.

Dacă nuanța gălbuie persistă mai mult de două săptămâni, iar la prematuri mai mult de trei săptămâni, cere o evaluare cât mai curând, chiar dacă în rest bebelușul pare bine.

Dacă bebelușul tău s-a născut ca prematur tardiv (34+0 până la 36+6 săptămâni) sau puțin înainte de termen (37+0 până la 38+6 săptămâni), este adesea mai somnoros decât un bebeluș născut mai târziu. Stă treaz mai puțin, obosește mai repede când mănâncă și îi este mai greu să se atașeze, să sugă și să înghită. Unii dintre acești bebeluși par chiar viguroși la sân și totuși primesc mai puțin lapte decât pare.

Pentru acești bebeluși, limita de patru ore este cu atât mai importantă: dacă la patru ore după începutul ultimei mese nu arată semne de foame, îl trezești cel târziu atunci. De cele mai multe ori este nevoie chiar mai devreme, pentru că ținta este de 8–12 mese în 24 de ore. Dacă se aplică mai multe situații, de exemplu prematuritate și icter, se respectă întotdeauna intervalul mai scurt. În plus, acești bebeluși se răcesc repede și, din această cauză, devin și mai somnoroși: ține-ți bebelușul la cald, ideal în contact piele pe piele, cât timp tu ești trează. Icterul apare mai des la bebelușii născuți prea devreme sau puțin înainte de termen. Prematurii au, de asemenea, un risc mai mare de sindrom de moarte subită a sugarului, de aceea regulile pentru somnul sigur sunt cu atât mai importante pentru ei.

Dacă la externare maternitatea ți-a dat un plan despre cât de des și cât ar trebui să mănânce bebelușul, urmează-l până când medicul de familie sau pediatrul îți spune altceva. Pentru bebelușii născuți înainte de 34+0 săptămâni sau care au stat în secția de neonatologie, se urmează oricum planul clinicii. Prematurii tardivi și bebelușii născuți puțin înainte de termen ar trebui, de regulă, să fie cântăriți din nou și observați în timpul mesei deja la una-două zile după externare, apoi regulat, până când iau clar în greutate. Și nu te mira dacă prematurul tău rămâne mai mult timp un mare dormitor. În privința somnului, până pe la a doua aniversare contează vârsta corectată, adică vârsta calculată de la data probabilă a nașterii. Un bebeluș născut cu șase săptămâni mai devreme doarme adesea la opt săptămâni mai degrabă ca un bebeluș de două săptămâni.

Uneori nu este deloc ușor să scoți un nou-născut din somnul profund. Dar dacă alegi momentul potrivit și ai puțină răbdare, de cele mai multe ori reușești fără să-l sperii. Nu e nevoie de fiecare pas de fiecare dată. Uneori sunt suficiente două sau trei.

1. 1

   Prinde somnul ușor. Bebelușul tău se trezește cel mai ușor din somnul activ. Îl recunoști după mișcările ochilor sub pleoape, tresăririle mâinilor sau picioarelor, lipăit și mici sunete. Dacă stă complet relaxat și respiră regulat, așteaptă câteva minute, dacă timpul îți permite.

2. 2

   Lumină blândă, nu lumină puternică. În lumină intensă, bebelușii tind mai degrabă să strângă ochii. O lumină difuză îi face mai ușor să îi deschidă.

3. 3

   Dezbracă-l puțin. Deschide sacul de dormit, scoate un strat de haine sau dezbracă-ți bebelușul până la body sau scutec. Schimbarea pe piele îi trezește blând pe mulți bebeluși. Dar lasă-l dezbrăcat doar puțin și ține-l apoi la cald: bebelușii mici se răcesc repede, iar un bebeluș răcit devine și mai somnoros.

4. 4

   Schimbă-l. Un scutec curat este pentru mulți bebeluși un „ceas deșteptător” de încredere, iar în același timp verifici și scutecul.

5. 5

   Contact piele pe piele. Pune-ți bebelușul doar în scutec pe pieptul tău gol. Tu stai semi-ridicată, niciodată întinsă complet, fața lui este întoarsă într-o parte, nasul și gura sunt libere și vizibile pentru tine, iar o pătură îi acoperă spatele, nu capul. Apropierea îi face pe mulți bebeluși să caute singuri sânul. În același timp, mângâie-l ușor pe spate, pe brațe, pe palme și pe tălpi.

6. 6

   Ține-l vertical și vorbește-i. Ține-ți bebelușul vertical în fața ta, astfel încât să te poată privi, și vorbește-i încet.

7. 7

   O picătură de lapte. Stoarce manual câteva picături de lapte și pune-le pe buzele bebelușului tău sau lasă o picătură din biberon să-i atingă buzele. Adesea începe apoi să lipăie și își deschide gura.

8. 8

   Pune-l la sân când gura se deschide larg. Așteaptă până când bebelușul deschide gura larg, apoi pune-l la sân sau oferă-i biberonul. Nu împinge mamelonul sau tetina într-o gură închisă.

Ca să rămână treaz în timp ce mănâncă

• Compresia sânului: Cu mâna liberă, cuprinde sânul mai în spate, la o distanță bună de mamelon, cu degetul mare pe o parte și celelalte degete pe cealaltă. Dacă bebelușul doar mai suge fără să înghită, comprimă ușor sânul și menține presiunea. De obicei, începe din nou să înghită. Când înghițitul se rărește, eliberezi presiunea, pui mâna în alt loc și repeți. Nu trebuie să doară.

• Schimbă sânul: Dacă suptul slăbește, desprinde vidul cu un deget curat în colțul gurii și pune-ți bebelușul la celălalt sân. Fluxul nou de lapte îi înviorează din nou pe mulți bebeluși. Poți și să schimbi de mai multe ori.

• Freacă palma: Frecarea blândă a palmei îi face pe mulți bebeluși să deschidă gura și să continue să sugă.

• La biberon: Ține-ți bebelușul semi-ridicat în brațe când mănâncă, nu culcat complet. Dacă începe să ațipească, ajută aceleași gesturi ca mai sus: scoți un strat de haine, îl schimbi, îi vorbești. Nu sprijini niciodată biberonul undeva ca să continue să bea singur și nu îl lăsa niciodată cu biberonul în pat: un bebeluș somnoros se poate îneca cu laptele.

Dacă, în ciuda tuturor încercărilor, bebelușul adoarme din nou după câteva minute, nu ai făcut nimic greșit. Lasă-l să se odihnească puțin pe pieptul tău, cât timp tu ești trează, apoi încearcă din nou. Dar dacă la două mese la rând abia mănâncă ceva, deși l-ai trezit și ai încercat planul B, sau dacă în general mănâncă mult mai puțin decât de obicei, sună imediat la medicul de familie, iar în afara programului la centrul de permanență (dacă există în zona ta) sau la UPU pediatrie. Dacă nu se lasă trezit cum trebuie deloc, sună la 112.

Și indiferent cât de obosită sau de disperată ești noaptea: nu-ți scutura niciodată bebelușul, nici măcar pentru o clipă, ca să-l trezești. Chiar și o scuturare scurtă poate provoca leziuni cerebrale care îi pun viața în pericol. Dacă simți că nu mai poți, pune bebelușul pe spate în pătuțul lui, ieși puțin din cameră, respiră adânc și cere ajutor.

Unii bebeluși sunt atât de somnoroși în primele zile, încât la sân abia beau ceva, deși ai încercat tot. Atunci sunt necesare două lucruri: bebelușul tău are nevoie de lapte, iar sânul tău are nevoie de semnalul de a continua să producă lapte. Le obții pe amândouă dacă storci laptele manual. În primele zile, asta funcționează adesea mai bine decât cu o pompă.

1. 1

   Spală-te pe mâini și pregătește un recipient curat, de exemplu un păhărel mic sau o linguriță.

2. 2

   Ca pregătire, mângâie de câteva ori ușor sânul din exterior spre mamelon.

3. 3

   Așază degetul mare și arătătorul în formă de C, la câțiva centimetri în spatele mamelonului, imediat în afara areolei mai închise la culoare.

4. 4

   Apasă ușor, eliberează și repetă într-un ritm calm. Nu aluneca pe piele și nu apăsa pe mamelonul propriu-zis. La început ies doar picături, iar asta este normal.

5. 5

   Când fluxul încetinește, mută degetele într-un alt punct în jurul sânului și, mai târziu, treci la celălalt sân.

6. 6

   Dă-i laptele bebelușului în porții mici cu lingurița sau din păhărelul mic. Ține-l vertical în brațe, sprijină ușor marginea pe buza lui de jos și înclină doar atât cât laptele să atingă buzele. Bebelușul îl linge și îl sorbe în ritmul lui. Nu turna nimic în gură și hrănește-l doar când este treaz și înghite.

Cât timp bebelușul nu mănâncă bine la sân, ajută să colectezi lapte de 8–12 ori în 24 de ore, manual sau cu o pompă. Dar planul B este o punte, nu o soluție de durată. Dacă ai nevoie de el mai mult decât pentru una sau două mese, caută sprijin: la medicul de familie, la un consultant în alăptare sau, dacă ai una, la moașa ta. Dacă bebelușul tău primește biberonul și bea mult mai puțin decât de obicei la mai multe mese, cere și pentru asta o evaluare medicală.

Mulți părinți simt că primele săptămâni sunt pe dos: ziua bebelușul doarme ore întregi, noaptea este vioi. Asta ține de ceasul lui intern, care încă nu este matur, și de obicei se rezolvă de la sine. Totuși, îl poți ajuta să învețe diferența:

• Ziua poate fi luminoasă și plină de viață. Lasă lumina zilei să intre în cameră, chiar și atunci când bebelușul doarme, iar când este treaz vorbește și cântă cu el. Conversații, vase care se aud, aspiratorul din camera alăturată: zgomotele obișnuite ale casei pot fi prezente fără problemă pe timpul zilei.

• Noaptea, totul devine mai liniștit. O lumină slabă este suficientă pentru hrănit și schimbat. Vorbește doar încet, lasă joaca pentru zi și pune-ți bebelușul la loc după ce a mâncat.

• Noaptea îl schimbi doar dacă este nevoie. Un scutec plin îl schimbi, desigur, dar un schimbat în plus doar îl trezește inutil. Excepție: dacă trebuie să-ți trezești bebelușul ca să mănânce, schimbatul este exact „deșteptătorul” potrivit.

La această vârstă, bebelușul tău nu are nevoie de un program fix. Se hrănește la cerere, zi și noapte, iar în primele săptămâni limita de patru ore este plasa de siguranță. După a doua lună de viață, la cei mai mulți bebeluși se conturează treptat un ritm, care de multe ori se stabilizează abia între luna a treia și a șasea. Până atunci, zilele neregulate nu sunt un semn că faci ceva greșit.

Un nou-născut sănătos poate dormi profund. Dar se poate trezi. Dacă îl dezbraci, îl schimbi sau îl ridici, strâmbă din față, se întinde, protestează, deschide măcar pentru scurt timp ochii sau caută sânul. Apoi mănâncă activ câteva minute, chiar dacă după aceea ațipește din nou. Iar dacă plânge, plânge cu putere.

Un bebeluș bolnav arată altfel. Specialiștii vorbesc despre apatie sau letargie. Aceste semne sunt tipice:

• Nu se trezește cu adevărat, în ciuda dezbrăcatului, schimbatului și vorbitului, sau adoarme imediat la loc.

• Pare moale și are foarte puțin tonus.

• Reacționează foarte puțin la vocea ta, la atingerea ta sau la chipul tău.

• Nu vrea să mănânce, mănâncă doar puțin sau foarte slab.

• Scoate doar un geamăt slab ori plânge neobișnuit de ascuțit sau fără oprire.

• Pielea lui este palidă, cenușie sau marmorată, iar buzele sunt albăstrui sau gri.

• Respiră repede și cu efort, geme sau mârâie la fiecare respirație, i se umflă nările sau i se trage pielea între coaste.

În schimb, câteva mormăieli, suspine și pauze scurte de respirație de 5 până la 10 secunde, fără schimbare de culoare, sunt normale în somn. Dacă vrei să verifici respirația, numără timp de un minut întreg de câte ori i se ridică burtica, de preferat când bebelușul este liniștit. Normalul la nou-născuți este de aproximativ 40 până la 60 de respirații pe minut, iar în somn adesea doar 30 până la 40.

Fii atentă și la schimbări. Dacă ieri bebelușul era vioi și azi abia reușești să-l trezești, diferența aceasta contează mai mult decât orice număr de ore.

Dacă ți se pare ceva ciudat, măsoară-i temperatura. La bebeluși, măsurarea rectală este cea mai exactă: pune puțină cremă pe vârful unui termometru digital, așază-ți bebelușul relaxat pe spate și introdu doar vârful cu grijă, cam 1 până la cel mult 2 centimetri. Dacă simți rezistență, nu împinge mai departe. Când termometrul piuie, îl scoți încet și îl cureți după aceea. Nu măsura imediat după baie și nici dacă bebelușul a fost foarte bine învelit. Valorile normale sunt aproximativ 36,5 până la 37,5 °C. La bebelușii sub trei luni, atât o temperatură de la 38,0 °C în sus, cât și una sub 36,5 °C sunt motive să ceri imediat ajutor medical. Un bebeluș prea rece poate fi la fel de bolnav ca unul cu febră: încălzește-l imediat în contact piele pe piele, sub o pătură, în timp ce suni. Nu da unui bebeluș sub trei luni medicamente pentru febră, nici măcar supozitoare, fără indicație medicală.

Și ai încredere în instinctul tău. Tu îți cunoști bebelușul mai bine decât oricine altcineva. Dacă ai impresia că ceva nu este în regulă, mai bine suni o dată în plus la cabinet decât o dată prea puțin. Ce semne cer ajutor medical imediat sau apel la urgență găsești încă o dată, pe scurt, mai jos.